În asfinţit de soare glazurat

Topit pe bolta gândurilor noastre,

Îmi las sufletul purtat

În vânturi coapte cu miros de sare.

Prin raze de mătase cafenii

Toarse’n furca unei sfinte doamne

Suflul să’ncolţească zi de zi

În urma ce-am lăsat-o în nisip.

Capul să adorm încerc,

Îl odihnesc pe pietre de hotare,

Şi’atârnând în trupul meu flămând

Eu dorm, visez lumini de felinare oarbe.